Alio, olio e peperoncino.

Day 24. Dimineața e gri, udă și rece. Fără mult entuziasm și preocupați de ploaie, frig și urcușul care se prevede dur și constant pe 8 km, am băut un ceai, am mâncat pachețelul primit cadou la restaurant aseară, am îmbrăcat cu groază costumul cauciucat și am luat-o la deal de la Mondoniedo. A fost un drum într-adevăr solicitant pentru primii 14km. Urcușul a fost oricum altfel decât lin, a fost constant și aspru, pe o vreme rece, cu ploaie și un vânt tăios. Pe culme, unde am mers câțiva km, norii erau la nivelul nostru, așa pot spune cu inima împăcată că am umblat cu capul în nori. Din păcate vizibilitatea era de 20 metri, așa că nu avea rost să fac poze. Ghiceam în depărtare văi verzi și culmi împădurite, cirezi de vaci și sate pierdute în ceața groasă, dar ploaia, vântul tăios și frigul nu îmi lăsau altă alegere decât să plec capul cu ochii la drum, sa strâng din dinți și să pun un pas înaintea celuilalt.
Cu toată dificultatea drumului, ritmul nostru a fost foarte bun. Daniele e un tip foarte organizat, vrea să știe mereu unde se află, pe unde trebuie să o luăm, cât mai avem până la pauza de gustare sau până la final de etapă. Așa că o dată la o vreme, o italiancă subțirică și brunetă, cu părul lins și lung și cu bluza strânsă pe trupul bine făcut, începe să toarcă ferm și liniștitor dîn buzunarul drept al lui Daniele: ventiquatro kilometri, percorso, quattro ore, venti minuti, quindici secondi, velocita, cinque punto sete kilometri al ora. Am ieșit iar în lume după două ore jumătate, care mi-au părut 4. Ud leoarcă, transpirat, dar măcar călduț, poposesc la primul bar găsit în cale, la Gontan. Un ceai cald, ceva napolitane cumpărate ieri de la supermarket și un măr mă pun pe picioare, alături de o pauză desculță de 20 minute.
Pornim din nou, cu speranțe ca-n cântecul lui Cargo, “dacă ploaia s-ar opri…”, pe șosea. Așa, în loc de 38km sperăm să facem doar 32. Și īi facem. Când plouați, când zvântați, când bătuți de vânt. După 28 km găsim încă un bar și ne oprim la încă o pauză. Acolo, proprietara ne dă un pliant de la un Albergue privat, ieftin, care are lavanderie, pentru ca toate schimburile noastre put și/sau sunt ude leoarcä. Ne bucurăm că sună la recepție și ne face chiar ea rezervarea. Ufff, în 5 km suntem curați, uscați, spălați și poate și mâncați. Altă particularitate a noului meu tovarăș de drum e că mâncarea șade la loc de cinste în experiența lui de Camino. Pinchos, bocadillos, tortilla neapărat la prima pauză, cina cu mâncare gătită și vin bun, sunt ingrediente indispensabile pentru parcursul zilnic. De când sunt cu el nu doar ca fac mai mulți km în ritm mai susținut, dar mănânc mai bine, mai mult și mai constant. Mă întreb serios dacă ăsta e un lucru bun, sau încep să iau în greutate. Dar nu am cântar, așa că mä consolez cu faptul că mănânc bine.
Așadar, în Vilalba, cazați la Albergue Castellos, la 2 pași de Castello, o construcție medievală pe care nu am apucat să o vizitez azi, Daniele se propune șef la cucina sau șef cu cina, și pleacă la cumpărat ingredientele. O să mâncăm la cină salată mixtă cu brânză maturată și roșii lângă spaghetti ad alio, olio e pepperoncino, stropite cu un vin roșu local din care Daniele, generos, a adus 2 butelii. Albergue e plin ochi, o trupă de germani conduși de un sicilian au ocupat deja bucătăria micuță si gătesc și ei paste, în timp ce în sala de mese, ospitalierii au organizat degustare de vin și brânză locală. Eu şed în curul meu și beau, mănânc, de nimica nu îmi pasă. Daniele se liniștește singur, când termină germanii de mâncat, ne apucăm de gătit. Pe la 8 va fi gata, că nu e mult de lucru la salată și la paste. Așa și facem, după ce le bem vinul și le mâncăm brânza spaniolilor, ne punem amândoi la treabă. Eu fac salata în 5 minute, Daniele face o tonă de spaghetti, cu pepperoncino din praf, ca nu a găsit ardei iute întreg. Dar merge și așa, cina e un succes, vinul e bun, seara se încălzește, soarele iese din nori. Lumea e un loc frumos când o privești cu burta plină, aghesmuit cu un pic de vin, privind soarele care apune.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s