Desculț spre Guernika

Day 6. Aseară a fost ca pe vremuri în casă, cineva a adus o oala da paste cu legume, altcineva a scos o sticlă de bere, eu am pus una de vin, de undeva a apărut niște fistic sărat, și ca pe vremea cinelor comunitare am mancat cu toții fericiți, veseli și guralivi, sub acoperișul primitor al abației. Pe urmă am ieșit pe prispă, să privim ploaia de seară, venită să stingă zăpușeala de peste zi și să spele tot greul. Lină, caldă, ușoară, din nori pufoși și repede călători spre răsărit. Pe când a venit ora de somn, ploaia trecuse.
De dimineață, răsăritul a venit de data asta de pe munte, la fel de frumos, la fel de deplin ca în fiecare zi. Anunțând din nou vremea de plecare. Din cauza unor bătături la piciorul stâng, azi am plecat pe munte în picioarele goale. Ușor-ușor, m-am obișnuit cu pietrele, cu frunzele, cu betonul și cu lutul și pașii alergau unul după altul prin pădurea de pini.
20170527_102059
Până la o vreme când cărarea s-a transformat în drum pietruit cu mărunțiș din granit iar picioarele mele nu au mai făcut față. Așa că am pus înapoi pantofii și am continuat. Călătoria până la Guernika a fost ușoară și scurtă, pe la 11 și ceva eram deja pe dealul de deasupra orașului.
20170527_124400
După o coborâre ușoară, câțiva dintre pelerini am nimerit într-un Pueblo basc ce sărbătorea ziua patronului spiritual al satului, cu o petrecere populară cu muzică, dansuri tradiționale, mâncare și băutură pentru tot satul. Pe târnațul bisericii un număr de familii găteau de zor intr-o veselie antrenantă, pregăteau bocadillos și oale cu mâncare gătită, împărțeau pahare cu vin. Fiecare ne-a invitat să gustăm din toate, să bem un pahar și să ne bucurăm cu ei. Când au aflat ca e ziua mea, am fost prietenul tuturor! Păcat că am ales țara greșită, mi-au spus, nu prea e de ales pentru un vegetarian aici. Dar nu-i bai, până e vin, nu moare românul. Este pita? Este brânză? Mai primesc distracție și vin? Ce mai, am o petrecere de ziua mea, doar pentru că azi Camino m-a adus la Ajangiz! Un basc vorbitor de franceză m-a luat imediat sub aripa lui, m-a introdus în program, mi-a cumpărat un pahar cu care am putut gusta din toate sortimentele de txakoli, vinul țării pe care localnicii îl prețuiesc mai ceva ca pe Rioja sau orice soi de vin spaniol, m-a introdus la celelalte grupuri, povestindu-le ca sunt “Urteurren”, sărbătorit azi. Zicea Koldoc, adică Louis pe franceză, avem o viață, suntem datori să ne bucurăm, așa că m-am bucurat până mi-au sticlit ochii nu știu sigur dacă numai de la vin sau și de la căldura cu care m-au primit muntenii ăștia iuți și dintr-o bucată.


Dans popular basc
Dans pe masa
După dansurile copiilor și degustarea de vin l-am salutat pe noul meu prieten, i-am promis să-i scriu pe email și am coborât mai departe în Guernika, să caut totuși ceva de mâncat mai consistent decât pita cu brânză. La sosirea în oraș, îngerul meu păzitor, Ed, apare de nicăieri și mă duce la Albergue, unde un clujean prietenos mă cazează pentru 18 Euro.Pe urmă pornesc cu Ed să vedem orașul, să îmi dea o bere de ziua mea și să mâncăm ceva la o taverna.
Am găsit o insalata mixta bogată, o bere rece și pe urmă am pornit în explorare. Orașul e curat, cochet, cu o sala de evenimente unde cateva sute de persoane în vârstă petreceau la o masă comună cu muzică și dans, cu un parc frumos unde am petrecut o oră împărtășind unul altuia impresiile despre mesajele statuilor, imaginarul nostru și al sculptorilor, copia frescei lui Picasso despre masacrul din ’36 și viziunile noastre despre lume și despre ficțiunea pe care obișnuim sa o numim realitate.
20170527_154943
După un stop la supermarket unde am luat de mâncare pentru cină, ne-am întors la hostel, unde 4 fete din grupul de la mănăstire ni s-au alăturat la masă. O cină între prieteni de o zi care împărtășesc parcă o viață împreună mi-a încoronat una din cele mai calde și emoționante zile din ultima perioadă. Va mulțumesc tuturor pentru telefoane, mesaje, îmbrățișări, cadouri și prezența în viața mea!
Vă iubesc și vă prețuiesc nespus pe toți, Maria, Adela, Emil, Adi, Cici, Doru, Moni, Ioana, Ed, Beverly, Sonja, Ilona, Sue, David, Koldoc, Thorsten, Diego și toți ceilalți care faceți azi parte din drumul meu. Bueno Camino, pace și fericire să aveți!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s